Să fii prima doamnă

Să fii prima doamnă

A scris din nou pe republica.ro. Am scris despre gestul primei doamne a României de a se fofila, pentru a doua oară, de la a da explicații procurorilor, ceea ce se constituie într-un gest de veritabilă sfidare. Sfidare a cetățeanului, sfidare a justiției ca act. Continue reading “Să fii prima doamnă”

Advertisements

Încet, gradual, dar sigur, se instalează bunăstarea.

Încet, gradual, dar sigur, se instalează bunăstarea.

Încep să se vadă efectele programului de guvernare “din scoarță în scoarță”. Concomitent cu dezvăluirile Rise Project, despre stilul luxos de viață al social-democratului Dragnea, patronul de facto al județului Teleorman, prin corporația Teldrum, se instalează bunăstarea și la românul de rând, încet, gradual, dar sigur.

Dacă în prima jumătate a lunii octombrie un litru de combustibil GPL costa 2,39 lei, de la începutul lunii noiembrie prețul acestuia crește galopant, ajungând deja la unele pompe la 2,65 lei. Din cunoștințele mele, se întâmplă întocmai la fel și cu ceilalți combustibili. Urmează scumpirea tuturor produselor. Continue reading “Încet, gradual, dar sigur, se instalează bunăstarea.”

Revocarea Procurorului General, o procedură despre care deja putem vorbi la trecut.

Revocarea Procurorului General, o procedură despre care deja putem vorbi la trecut.

În urmă cu câteva zile am scris aici, printre altele și următorul text. “De câte ori aud dinspre Cotroceni expresia „este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva”, sunt deja convins că acel „lucru rău” la care se referă președintele se va întâmpla.De ce? Poate pentru că de vreo doi ani încoace, am auzit această expresie de mai multe ori, nu neapărat într-o formulare identică, iar lucrurile rele, inadmisibile și pe care președintele republicii nu le va accepta niciodată s-au petrecut.”

Pentru că mi-am permis să-l critic pe președintele Iohannis, manifestându-mi neîncrederea față de capacitatea, sau voința acestuia de a se opune atacurilor venite din partea PSD-ALDE, am fost numit pesedist și prorus. În plus, cineva și-a irosit energiile verificându-mi numărul de urmăritori pe FB și “audiența” de care se bucură postările mele. Constatând că am mai puțin de 200 de urmăritori pe Facebook și că nici aceștia nu prea îmi apreciază postările, a calculat respectiva persoană o medie de 5 “like-uri”/postare, deci că sunt un “ilustru anonim”, a statuat că nu am căderea să-l critic pe președinte. Practic, anonimitatea îți desființează orice argument, care nu mai merită dezbătut. Și dacă nu propui soluții concrete, nu ai voie nici să constați că drumul ales de președinte este pe cât de previzibil, pe atât de perdant. Dacă ai cumva o opțiune politică, o afinitate, intri în mob obligatoriu într-un soi de partizanat bolnăvicios, în care nu mai ai voie să vezi, sau să recunoști aspectele pozitive ale taberei adverse, cu atât mai puțin să-i critici, chiar și justificat, pe reprezentanții taberei simpatizate.

Dacă spui ceva de rău despre Iohannis, despre Kovesi, sau despre UE, ești un postac indezirabil. Nimeni, dar nimeni, nu ar trebui să-ți publice gândurile. Dacă ai mai și fost să votezi la referendum, ești de-a dreptul un putinist.

Spre exemplu, avem acum în față un nou caz concret, a cărui finalitate este previzibilă. Din momentul în care ministrul justiției, cel care este prevăzut în constituție ca fiind cel care propune revocarea, a pronunțat afirmația “declanșez procedura de  revocare a procurorului general“, este o chestiune de timp până ce acesta din urmă va fi demis, deși constituția prevede un aviz consultativ al CSM, dar mai important, faptul că președintele republicii este, de fapt, cel care îi revocă pe șefii parchetelor. Practic, începând de ieri, ne aflăm pe un drum cu sens unic în ceea ce privește revocarea Procurorului General. Este o poveste cu final cunoscut, pentru că președintele și-a slăbit treptat poziția, prin decizii similare de renunțare, de resemnare. Klaus Iohannis trebuie să apere instituția președintelui, nu să-i lase pe adversarii lui politici s-o ducă în derizoriu.

Ce ar trebui să fac eu acum? Să-l laud pe președintele Iohannis pentru că, deși nu va accepta niciodată acest lucru, în final îl va revoca pe Augustin Lazăr?

PS: În mod cert, una dintre soluțiile președintelui, de care nu a făcut până acum uz, este aceea de a se întoarce la popor, la cei care l-au făcut Președintele României, acordându-i cel mai mare număr de voturi.

„Este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva”

„Este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva”

Fiind exasperat de faptul că președintele Iohannis este aproape în permanență reactiv, de faptul că dese ori pare rupt de realitatea politică din țară, am scris câteva rânduri pentru republica.ro În timp ce președintele afirmă că, „este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva”,  România a devenit dragneacentrică, o țară în care guvernul și parlamentul luptă împotriva justiției și a constituției pentru a-l salva pe Liviu Dragnea de reprercusiunile faptelor sale. Găsiți întregul text aici.

Am votat DA la referendum și am înțeles cine a „boicotat” de fapt acest scrutin. Iar am ratat în România o discuție serioasă

Am votat DA la referendum și am înțeles cine a „boicotat” de fapt acest scrutin. Iar am ratat în România o discuție serioasă

Referendumul a trecut. Surpriza s-a produs. Nu s-a întrunit cvorumul.

Sondând prin cercurile mele din zona religios-conservatoare, unde nu am constatat doar intenția de boicot, dar și o surprinzătoare participare activă la propaganda anti-referendum, inclusiv prin redistribuirea intoxicărilor de care au fost pline rețelele de socializare în ultima perioadă, am avut dubii față de împlinirea cvorumului. Chiar am făcut și câștigat un pariu în acest sens. Continue reading “Am votat DA la referendum și am înțeles cine a „boicotat” de fapt acest scrutin. Iar am ratat în România o discuție serioasă”

România în derivă. Gravele derapaje ale oficialilor români care îți arată că în țara noastră guvernează haosul

România în derivă. Gravele derapaje ale oficialilor români care îți arată că în țara noastră guvernează haosul

România este în acest moment guvernată haotic. Coaliția de guvernare scârțâie serios, se prefigurează un cutremur la vârful PSD, înați funcționari ai guvernului au derapaje tot mai grave în comunicarea publică, se fac aluzii gratuite la nazism, nimeni nu răspune, nici o autoritate nu se autosesizează, nimeni nu e sancționat. Bani de salarii și pensii nu mai sunt, guvernul se baza că-i va obține printr-o rectificare bugetară, văduvind alte compartimente, printre care siguranța națională. Manualele școlare sunt unice prin numărul și imensitatea erorilor. Pesta porcină face ravagii în toată țara. La capitolul infrastructură, mai facem o autostradă București-Brașov, iar termenul de finalizare înaintat (2023), este fantasmagoric, în contextul în care în șase ani nu s-a reușit finalizarea celor 6 km de autostradă la câmpie, care ar fi trebuit să ducă autostrada București-Ploiești în București… În douăzeci-douăzeci avem de găzduit patru partide în cadrul Campionatului European, dar abia acum se începe demolarea stadionului Ghencea, planul fiind de a face o nouă arenă în loc. Pe Arena Națională nu se joacă fotbal din cauza stării foarte proaste a gazonului. Proiectul metroului care să lege orașul de Aeroportul Internațional Otopeni a murit în fașă. Nu se prefigurează nici alte alternative decente de transport. În aceste condiții este de bun simț să presupui că ne vom face de râs.

Privită în acest context, România arată ca o corabie în derivă. Singura veste bună este că sunt tot mai multe semne că dinastia Dragnea pare că se va sfârși chiar înainte de a începe. Mai multe detalii pot fi găsite în cel mai recent material publicat pe republica.ro.

Poveste cu nudiști, extratereștri, impetuoase turnuri de nisip și OZN-uri urmărite de copii aflați pe biciclete.

Poveste cu nudiști, extratereștri, impetuoase turnuri de nisip și OZN-uri urmărite de copii aflați pe biciclete.

Pe când avem cam 7 ani, fratele meu cel mare a fost într-o tabără la Techirghiol. La întoarcere, într-o seară ne povestea, mie și celuilalt frate mai mic, grozăviile pe care le-a făcut în tabără. Printre povești cu nudiști care aruncau cu excremente după copiii care-i priveau prin găurile făcute în garduri, ne-a mai povestit și că la un moment dat, și-au făcut apariția pe cer niște farfurii zburătoare, iar el și cu ceilalți copii din tabară s-au suit pe biciclete și au început să urmărească OZN-urile. Continue reading “Poveste cu nudiști, extratereștri, impetuoase turnuri de nisip și OZN-uri urmărite de copii aflați pe biciclete.”