Rușinea de a fi jandarm. Cum gândește unul dintre autorii morali ai represiunii: „Nu ne provocați că venim 1 milion și vă călcăm în picioare”

Rușinea de a fi jandarm. Cum gândește unul dintre autorii morali ai represiunii: „Nu ne provocați că venim 1 milion și vă călcăm în picioare”

Am scris din nou pe republica.ro, articolul poate fi citit aici. Am scris despre experiența protestelor de vineri seara, dar mai ales despre percepția mea despre ce s-a schimbat de la ultimul protest la care am luat parte, undeva prin primăvara lui 2017.

Oamenii veniți în Piața Victoriei s-au comportat la fel. Majoritatea au fost pașnici, schimbau impresii, scandau, afișau pancarte, făceau fotografii, sau realizau “live-uri” pe Facebook. De această dată i-am văzut dese ori lăcrimând. Nu pentru că ar fi auzit vreun discurs emoționant, o făceau din cauza gazelor pe care Jandarmeria le dispersa cu regularitate în piață.

Printre acești oameni pașnici, au fost și obișnuiții huligani, plantați în mod cert pentru a discredita demersul. Nici aceștia nu s-au comportat diferit, dar ei nu s-au comportat diferit pentru că nu pot, aceasta le este limita.

Cine s-a comportat cu adevărat diferit a fost Jandarmeria Română care, a tratat de această dată piața ca pe o masă omogenă. Nu a ținut cont că ești om în vârstă, bebeluș, copil, femeie într-un cărucior pentru persoane cu handicap, bărbat pașnic stând cu mâinile ridicate, sau huligan dement venit să arunci cu bolovani în jandarmi. I-au tratat pe toți cu gaze lacrimogene, cu bastoane, cu pumni și picioare. De această dată, Jandarmeria nu s-a mai ostenit să-i izoleze și să-i extragă pe huligani, iar acest comportament a fost diferit și deosebit de grav. I-au bătut pe cei pe care aveau obligația legală de a-i proteja. Mai grav este că în anul centenar 2018, într-o românie europeană, membră a UE și a NATO, cetățenii sunt bătuți de forțele de ordine pentru simplul motiv că se află pe stradă.

Practic, ceea ce a făcut Jandarmeria vineri seara, se poate compara cu o situație la gișeu, când pentru că nu ești mulțumit de răspunsul funcționarei și ceri mai multe detalii, aceasta solicită intervenția jandarmilor care îți dau cu gaze în nas și-ți aplică bastoane pe spinare. Acesta este nivelul la care a redus actuala guvernare dialogul cu cetățeanul.

Ceea ce iar nu s-a schimbat, este politicianul. Acesta a rămas la fel, mergând pe același drum periculos. Funcționar plătit al statului român, îi amenință pe protestatari că-i calcă în picioare dacă-l vor provoca.

Nu știu câți dintre susținătorii actualului regim înțeleg gravitatea situației. Drepturi și libertăți fundamentale ne sunt amenințate astăzi. Dacă nu vom continua să ne opunem, copiii noștri vor fi în postura de a nu mai avea libertatea de exprimare, fapt pe care părinții noștri l-au experimentat și sper să nu-l fi uitat.

Pentru prima dată după anii 90, vinerea trecută conducătorii țării au folosit din nou autoritățile de forță ale statului împotriva cetățeanului pe care acestea sunt obligate să-l apere. România merge pe un drum periculos.

Advertisements

Fără penali în funcții publice

Fără penali în funcții publice

Termenul penal, este un adjectiv și utilizat individual nu are o semnificație clară. Astfel, există drept penal, lege penală, faptă penală, urmărire/cercetare penală, acțiune penală, clauză penală, sancțiune penală, reabilitare penală, urmărit/cercetat penal, condamanat penal, condamnat penal definitiv și reabilitat penal. Campania USR “Fără penali în funcții publice” are o denumire simbolică sugestivă. Este foarte clar, mai ales pentru cei familiarizați cu dreptul penal, că se referă la interdicția ocupării unei funcții publice, stabilită printr-o normă legală de rang constituțional, în dreptul celor care au suferit o condamnare penală definitivă și irevocabilă, până la data la care survine reabilitarea. Continue reading “Fără penali în funcții publice”

Președintele Iohannis nu m-a convins să-i dau votul meu pentru un nou mandat

Președintele Iohannis nu m-a convins să-i dau votul meu pentru un nou mandat

În ciuda aparențelor ce ar putea fi create de această imagine, avem un președinte slab.

“Nu întâmplător mi-am început expunerea subliniind faptul că președintele republicii nu răspunde la comandă. Domnul Iohannis și-a motivat refuzul de a o revoca pe doamna Kovesi prin faptul că solicitarea ministrului justiției nu se justifică. Dacă între timp nu au survenit aspecte care să-l determine să-și schimbe această convingere, domnul președinte trebuia să meargă până la capăt, adică în loc să emită decretul de revocare al doamnei Kovesi, să-și prezinte domnia sa demisia. Iar dacă și-a schimbat convingerea trebuia să comunice public acest lucru. Pentru că altfel, domnul președinte se află în situația de a fi ales să revoce un funcționar pe care anterior îl evaluase în repetate rânduri pozitiv, ca fiind competent și conform. Practic, și-a salvat pielea, vânzând-o pe a altcuiva.”

Găsiți articolul integral aici.

Perfectă, sau nu, legea este opozabilă tuturor subiecților de drept și o face doar atâta timp cât se află în vigoare.

Perfectă, sau nu, legea este opozabilă tuturor subiecților de drept și o face doar atâta timp cât se află în vigoare.

 O parte a propagandei din aceste zile susține că sunt doar câteva state care mai incriminează penal abuzul în serviciu, că acesta se sancționează în general în civil/administrativ (sunt curios dacă Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman s-a constituit, sau se va constitui vreodată parte civilă în dosarul angajărilor fictive, în contextul în care prejudiciul a fost confirmat în instanță), corupția nu se rezumă la abuzul în serviciu, că ar trebui să facem mai multă prevenție și că, în final, țara are și alte priorități.
În plus, cei care acum îi plâng pe umăr lui Liviu Dragnea, au și alte variante. Contribuabili fiind, s-au săturat să plătească despăgubiri la CEDO pentru “abuzurile din justiție”. Știți, pe filiera Macovei, Kovesi, Iohannis, Statul Paralel, Soros, etc.

Continue reading “Perfectă, sau nu, legea este opozabilă tuturor subiecților de drept și o face doar atâta timp cât se află în vigoare.”

Astă seară abuzăm în familie. Câteva consecințe practice ale loviturii din Parlament

Astă seară abuzăm în familie. Câteva consecințe practice ale loviturii din Parlament

Am scris pe republica.ro despre deja adoptata redefinire a infracțiunii de abuz în serviciu. Forma propusă de ministrul Tudorel Toader nu este doar în favoarea lui Liviu Dragnea, este în mod special în defavoarea fiecărui cetățean care se va lovi, de un funcționar rău intenționat, în exercitarea unui drept. Articolul întreg poate fi citit aici.

Infracțiunea de abuz în serviciu NU este despre urmărirea unui beneficiu material. Nici măcar pentru terți. În esență, abuzul în serviciu are în vedere satisfacția bolnavă a unora dintre funcționarii statului de a-ți arăta că puterea e la ei. Abuzul în serviciu este acea infracțiune săvârșită de un funcționar al statului, printr-o acțiune, sau inacțiune, săvârșită cu intenție, cu bună știință și cu rea voință și care are o consecință intrinsecă, producerea unui prejudiciu. Nu poate exista abuz în serviciu, fără un prejudiciu. Intenția, buna știință și reaua voință sunt tocmai elementele ce diferențiază această infracțiune de proaspăt abrogata neglijență în serviciu, acolo unde intenția nu există, sau nu poate fi dovedită. Urmărirea unui beneficiu material în cadrul acestei infracțiuni nu este o consecință intrinsecă, aș putea spune că reprezintă cireașa de pe tort. Continue reading “Astă seară abuzăm în familie. Câteva consecințe practice ale loviturii din Parlament”

Dragnea condamnat este mai periculos: nicăieri în procedura penală, internă sau internațională, nu este prevăzută calea de atac a unei hotărâri judecătorești prin modificarea legii

Dragnea condamnat este mai periculos: nicăieri în procedura penală, internă sau internațională, nu este prevăzută calea de atac a unei hotărâri judecătorești prin modificarea legii

Un articol ce a prins cu o mică întârziere “tiparul”.

“Procesul penal își are parcursul lui legal, foarte clar definit în codul de procedură penală, pentru orice cetățean. Există căi de atac, atât ordinare cât și extraordinare. În ultimă instanță, cel care se consideră nedreptățit de o hotărâre definitivă și irevocabilă are la dispoziție posibilitatea de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului. Nicăieri în procedura penală, internă sau internațională, nu este prevăzută calea de atac a unei hotărâri judecătorești prin modificarea legii.”

Găsiți articolul complet aici.

Este oportună devoalarea radarelor și creșterea limitei vitezei în localități, în țara care ține topul accidentelor rutiere grave în Europa și în care viteza excesivă reprezintă principala cauză a producerii acestora?

Este oportună devoalarea radarelor și creșterea limitei vitezei în localități, în țara care ține topul  accidentelor rutiere grave în Europa și în care viteza excesivă reprezintă principala cauză a producerii acestora?

În calitate de șofer, mă deranjează când văd echipaje de poliție dotate cu aparat radar, dosite cumva cu doar 50 de metri înainte de ieșirea din localitate. Este frustrant de-a dreptul să parcurgi 2-3 Km în 40-50 de minute, pentru ca imediat ce depășești zona aglomerată să întâlnești un echipaj radar, stând la pândă pentru a-ți sancționa impulsul, sporit în aceste circumstanțe de trafic, de a apăsa pedala mai mult decât îți permite legea.  Cu toate acestea, chiar dacă mi se par totuși niște măsuri forțate, mai ales cea legată de poziționarea radarului cu 50 de metri înainte de ieșirea din localitate, acolo unde nu mai există pericole reale, iar majoritatea șoferilor apasă pedala la vederea indicatorului de ieșire din localitate, chiar și în astfel de cazuri acestea au acoperire legală, singurul aspect care contează. Continue reading “Este oportună devoalarea radarelor și creșterea limitei vitezei în localități, în țara care ține topul accidentelor rutiere grave în Europa și în care viteza excesivă reprezintă principala cauză a producerii acestora?”