REFERENDUMUL PENTRU FAMILIE ESTE UNUL IMPORTANT

REFERENDUMUL PENTRU FAMILIE ESTE UNUL IMPORTANT

Am scris pentru republica.ro. Tema… referendumul pentru familie.

S-a spus despre acest referendum, că este o temă falsă, parazitară chiar, că nu are sens întrucât nu schimbă cu nimic situația actuală, că este împotriva familiei monoparentale, că scoate în afara legii relația bunic-nepot, că-i aparține PSD-ului, sau chiar lui Liviu Dragnea, sau că este “anti-gay”.

Nu în ultimul rând, am auzit reputați lideri de opinie îndemnând cetățenii la ignorarea temei și chiar la un absenteism masiv în ziua referendumului.

M-am gândit că este necesar să existe “în piață” și un alt fel de abordare, pe care l-am formulat și vi-l recomand spre citire. Concluzia mea. Referendumul pentru familie comportă o abordare serioasă. Consider că este important ca fiecare să aibă acea conduită pe care i-o impune propria conștiință, însă în urma unei informări corecte.

Advertisements

DOSARUL ROȘIA MONTANĂ. CE FACEM CU RESURSELE NATURALE ALE PATRIEI?

DOSARUL ROȘIA MONTANĂ. CE FACEM CU RESURSELE NATURALE ALE PATRIEI?

Ca orice alt teritoriu de pe acest pământ, România deține bogății naturale. Ca multe dintre intervențiile omului asupra mediului înconjurător, și exploatarea acestora reprezintă un proces generator de poluare. Pe de altă parte, am putea spune că există poluare acceptabilă și poluare nejustificată. Spre exemplu, în industria transportului efectele negative sunt mai mici decât beneficiile, ceea ce duce la un tip de poluare acceptabilă. Însă, în industria producătoare, să zicem de piese și componente auto ( este doar un exemplu), se practică un tip de poluare inacceptabilă, din punctul meu de vedere. Spre exemplu, urmărind un interes financiar viitor, producătorii normează practic piesele, fiecare dintre ele având, pe lângă puncte forte, un veritabil “călcâi al lui Ahile”. Se întâmplă la fel și în industria producătoare de electronice/IT/electrocasnice, etc. Nu mai punem la socoteală faptul că generația actuală merge numai pe nou, concepte precum reparare, recondiționare fiind pe cale de dispariție. Continue reading “DOSARUL ROȘIA MONTANĂ. CE FACEM CU RESURSELE NATURALE ALE PATRIEI?”

SUNT CETĂȚEAN, AM DREPTUL SĂ PARTICIP LA ORICE MANIFESTAȚIE PUBLICĂ DORESC ȘI ÎN MODUL ÎN CARE DORESC. PUNCT.

SUNT CETĂȚEAN, AM DREPTUL SĂ PARTICIP LA ORICE MANIFESTAȚIE PUBLICĂ DORESC ȘI ÎN MODUL ÎN CARE DORESC. PUNCT.

Nu am asistat niciodată la o paradă LGBT.  Nu mi-a trezit interesul. Cu toate acestea am văzut imagini surprinse la astfel de  evenimente și mi s-a părut o formă de manifestare caraghioasă, ridicolă chiar, dacă avem în vedere faptul că protagoniștii sunt niște persoane adulte. Totuși a fi caraghios, sau ridicol, nu reprezintă nici măcar contravenție, cu atât mai puțin infracțiune, deci cât timp nu ies din zona ordinii publice, nu am nimic împotriva acestor manifestații.

Era o vreme când participanții la marșul LGBT erau agresați fizic și verbal, se aruncau diverse obiecte în ei, chiar și sticle sau pietre cu scopul de a-i răni. Continue reading “SUNT CETĂȚEAN, AM DREPTUL SĂ PARTICIP LA ORICE MANIFESTAȚIE PUBLICĂ DORESC ȘI ÎN MODUL ÎN CARE DORESC. PUNCT.”

RESPECTUL FAȚĂ DE VIAȚĂ. COMPARAȚIE ÎNTRE UMANITATE ȘI LUMEA ANIMALĂ


Cu câteva săptămâni în urmă, am citit pe adevarul.ro, despre închiderea  unuia dintre cele mai mari abatoare din Belgia, în urma descoperirii unor abuzuri împotriva animalelor de sacrificiu. Suferind de curiozitatea de a vedea limitele până la care poate merge omul, am urmărit și clipul video prezent în corpul știrii. Aveam o idee despre apetența omului pentru cruzime și pentru batjocorirea vieții unei ființe,  dar de fiecare dată când văd astfel de manifestări, așteptările îmi sunt depășite. Adică, am mai văzut oameni jupuind de vii niște biete animale, pe alții lovind cu bestialitate niște altele până ce-și dădeau duhul. Am văzut alți semeni gătind, sau chiar consumând, diverse vietăți. Văd frecvent și cum, familii întregi, ovaționează în coride uciderea taurilor. Adică, fapte de cruzime, sadism, o grozăvie specifică doar nouă, oamenilor. Subliniez, pentru că este important de reținut. Acțiunea la care fac referire nu este filmată undeva în orientul îndepărtat, nici în Africa, nici măcar în America de Sud. Este filmată în chiar inima Europei, în Belgia. Continue reading “RESPECTUL FAȚĂ DE VIAȚĂ. COMPARAȚIE ÎNTRE UMANITATE ȘI LUMEA ANIMALĂ”

DRAGII MEI PROTESTATARI DE PIAȚA VICTORIEI…

DRAGII MEI PROTESTATARI DE PIAȚA VICTORIEI…

V-am văzut în serile de proteste din piața Victoriei, strângându-vă mucurile de țigară în pungi. Ați fi fost în stare să adunați inclusiv gunoaiele deja existente în piață, sau pe cele aruncate pe jos de alții. Că doar am ieșit în piață pentru un principiu, nu? Mărturisesc faptul că am fost plăcut surprins, deși rezervat.  V-am văzut pentru că am fost acolo cu voi. Am protestat împreună împotriva mârșăviei guvernului.

Apoi am văzut circulând pe rețelele de socializare imaginea comparativă pe care am ales s-o folosesc pentru acest articol. Insinuați cumva că noi suntem bine crescuți, iar cei de la Cotroceni nu? Chiar credeți că s-a demonstrat ceea ce era de demonstrat? Hmmmm. Continue reading “DRAGII MEI PROTESTATARI DE PIAȚA VICTORIEI…”

“ȘI NOI SUSȚINEM LUPTA ANTICORUPȚIE, ZIC PREȘEDINȚII CELOR DOUĂ CAMERE. ÎNSĂ VOR MUTILA ÎNTR-ATÂT DE MULT CONCEPTUL, ÎNCÂT NU VOM MAI AVEA CU CE LUPTA.

“ȘI NOI SUSȚINEM LUPTA ANTICORUPȚIE, ZIC PREȘEDINȚII CELOR DOUĂ CAMERE. ÎNSĂ VOR MUTILA ÎNTR-ATÂT DE MULT CONCEPTUL, ÎNCÂT NU VOM MAI AVEA CU CE LUPTA.

Lucrurile încep să se clarifice de pe acum. Liderii partidelor de guvernământ vor să șteargă tabla. Se vor reașeza piesele pe tablă și jocul va fi reluat cu ei având hainele curate. Au pătruns în cetate, iar acum au grijă să ardă podul. Vor face asta cu mâna lungă a guvernului.

Guvernul este hotărât să meargă până la capăt și nimic nu mai poate împiedica adoptarea celor două ordonanțe ( cea de modificare a codului penal și cea privind grațierea unor pedepse). Nu vor ține cont nici de opoziția publică a președintelui față de aceste măsuri, nici de avizul negativ pronunțat de Consiliul Superior al Magistraturii, nici de faptul că zeci de mii de oameni și-au manifestat public dezacordul, protestând în stradă. Nici chiar de faptul că președintele a demarat procedurile pentru consultarea populației, suverane, prin referendum. Întrebarea este, de ce? Ce anume îi determină să nu renunțe? De ce nu duc acest proiect în parlament, pentru ca acesta să și-l asume politic? Ridic aceste întrebări pentru că motivația privind o pretinsă urgență, este nu doar neîntemeiată, ci chiar penibilă. Înseși notele de fundamentare pentru cele două ordonanțe demontează această pretenție. Astfel, în nota de fundamentare pentru OUG ce privește grațierile se menționează că în România sunt spații de detenție ce datează inclusiv din anul 1850. Dacă guvernele de după 89 nu au creat spații noi și nu le-au reabilitat pe cele vechi timp de 27 de ani, care este urgența? Se mai spune și că, sunt mai bine de 4 ani de când România se află sub incidența unor hotărâri semi-pilot al CEDO în această materie. Din nou, ce au făcut până acum guvernele? Ce măsuri au întreprins? Nu poți ignora o problemă ani, sau chiar zeci de ani, la rând pentru ca apoi să invoci urgența. Problema penitenciarelor nu este acută, este cronică. Iar în sistemul medical, acutul are prioritate fată de cronic. Cât despre oportunitatea modificării codului penal prin OUG, urgența, conform notei de fundamentare, este motivată prin necesitatea de a alinia prevederile codului penal cu hotărârile Curții Constituționale, prin care au fost declarate anumite formulări ca fiind neconstituționale. Iarăși, unde este urgența? Parlamentul este organul legislativ în România, conform ordinii constituționale despre care făcea vorbire chiar domnul Dragnea, iar acesta are cunoștință despre necesitatea alinierii legislației penale în acord cu hotărârile CCR. Dacă aceasta era considerată o prioritate, sunt convins că aceștia s-ar fi aplecat asupra acestei probleme. Am observat că ministrul justiției face în aceste zile un tur al penitenciarelor. Mesajul este clar. Guvernul Grindeanu își va asuma răspunderea pe aceste două proiecte, dacă nu o va face tot prin ordonanță de urgență. Turul ministrului justiției are doar scopul de a-și produce justificări noi. Realitatea este tristă. Suntem în situația în care infractorului i se aplică cea mai favorabilă, lui, sancțiune, în care atât avocatul poporului cât și însuși ministrul justiției, se apleacă cu prioritate asupra problemelor cu care acesta se confruntă în ispășirea pedepsei, ajungând nu doar în centrul atenției publice, dar și în centrul interesului național. Presupun în acest caz că, atât avocatul poporului, cât și ministrul justiției, au rezolvat deja problema victimelor infracțiunilor, mai ales al acelora în care dosarele au fost închise cu autor necunoscut, sau a celor în care autorul este cunoscut, dar imposibil de dovedit. Probabil că le vor fi plătit deja, din bugetul statului, prejudiciile create, sau niște compensații, considerând în mod, zic eu, corect că motivul pentru care dosarele respective au fost închise cu autor necunoscut, decurge cumva din impotența autorităților de a împlini actul penal. Probabil că vor fi rezolvat și problemele din centrele de copii abandonați, din spitale, școli, sau din centrele de boli psihice, de ce nu.

În acest context, Liviu Dragnea face o primă aroganță cu populația de când a ajuns în primul rând. “N-am înțeles exact ce vor să facă”, referindu-se la intenția guvernului în privința celor două ordonanțe, subiect ce zguduie din temelii societatea în aceste zile.

Pentru a-mi argumenta raționamentul pentru care am ales acest titlu, voi folosi un caz care mi-a apărut în atenție după ce am început să scriu acest articol. Cazul doamnei Alina Bica, recent condamnată într-un al doilea dosar. Voi face un studiu de caz, despre cum este afectată situația penală a doamnei Bica de ordonanța grațierii. La momentul de față, presupunând că cele două condamnări rămân definitive în forma prezentă, aceasta este condamnată pentru favorizarea făptuitorului, la 4, respectiv 3 ani și șase luni de închisoare cu executarea pedepsei. Conform proiectului OUG, infracțiunea de favorizare a făptuitorului nu face parte dintre excepțiile care nu se grațiază. Întrucât pedepsele sunt sub 5 ani, se vor grația ambele pedepse pentru că, în conformitate cu art. 41, alin. 1 din NCP, starea de recidivă există doar atunci când sunt comise alte fapte penale în urma unei condamnări definitive. Din acest motiv este scandaloasă ordonanța. Pentru că grațiază toate pedepsele pentru faptele comise până la 18.02.2017, indiferent de numărul lor, inclusiv cele în curs de cercetare, sau chiar nedescoperite încă, dacă acestea au fost comise înainte de o primă condamnare. Deci, doamna Bica, cu două, trei, chiar n condamnări penale cu executare, mai mici de 5 ani, va zburda liberă grație OUG. Înțelegeți miza? Poate va avea cineva răbdare să-i ia la rând pe toți membrii acestui clan care au luat în arendă România, asumându-și faptul că majoritatea care i-a votat le-a oferit un cec în alb, liber să facă, din țară, orice găsesc de cuviință. Am convingerea că și-au rezervat cu mare atenție faptele penale, pentru ca acestea să beneficieze de grațiere. Asemeni doamnei Bica, nici domnul Dragnea nu se va afla în stare de recidivă în urma unei eventuale noi condamnări definitive în dosarul ce ajunge în instanță în zilele următoare, întrucât faptele pentru care este judecat s-au petrecut mult înainte de prima condamnare. Deci va fi grațiat și pentru aceasta. Evident, asta dacă fapta va mai fi prevăzută de legea penală. Și câți politicieni și funcționari publici nu se află, oare, în această situație…

Un alt caz recent, reprezentativ pentru efectele celor două ordonanțe este cel al managerului centrului de boli psihice Măciuca, din județul Vâlcea, caz anchetat jurnalistic de echipa GSP. Managerul centrului, domnul Sergiu Smărăndoiu, care îi folosea, atât pe angajații din subordine, cât și pe pacienții centrului, la lucrări de construcție a propriei case, timp în care alți pacienți erau legați de paturi, neavând cine a-i supraveghea, sau erau pur și simplu lăsați liberi să circule goi prin sat, a fost demis pentru management defectuos (rețineți motivul), dar și trimis în judecată de procurori pentru abuz în serviciu. Iarăși, dacă ne-am afla sub autoritatea ordonanței privind modificarea codului penal, acest individ ar scăpa doar cu demiterea, deoarece a fost prost dom’le. Prost manager. Cum ar fi posibil? Păi, încălcarea îndatoririlor din culpă nu ar mai fi incriminată, art. 298 NCP dorindu-se abrogat prin OUG. Nici abuzul în serviciu nu-l mai cadrează prea ușor, pentru că din start, este de bun simț să apreciem că prejudiciul produs instituției, sau persoanelor fizice vătămate, nu se ridică la 200.000 lei, cât prevede art. 297 NCP așa cum se dorește a fi modificat. Iar plângerea prealabilă, fără de care urmărirea penală nici măcar nu se pune în mișcare, conform modificărilor intenționate, ar trebui depusă de însuși managerul unității, adică de către abuzator. Vedeți non-sensul?

L-am auzit pe domnul Dragnea afirmând că “și noi (PSD) luptăm împotriva corupției”, ironizând demersul președintelui de a face un referendum pe această temă. Iar eu vin în completare, dar vom micșora, prin lege atât de mult corupția, încât va deveni invizibilă procurorilor. Desființarea DNA nu mai este prea ușor posibilă astăzi, nu fără importante efecte în societate, nu fără compromiterea unor relații importante internaționale, nu fără niște sancțiuni severe din partea organizațiilor internaționale. Am văzut această retorică cum că, nimeni nu a inițiat o procedură de desființare a agenției anti-corupție. Totuși, mutilând legea, actuala majoritate, susținută și de particulari din opoziție, care împărtășesc în liniște acest interes obscur,  poate lipsi DNA de obiectul muncii. Astfel, faptele de corupție vor fi mai puține, parte dintre ele fiind dezincriminate, for fi mai greu de dovedit, întrucât denunțurile vor dispărea practic, majoritatea faptelor supuse măcar cercetării în acest moment au fost săvârșite mult înainte de termenul de 3 luni, în afara căruia denunțul nu mai are valoare de probă. Iar cele care mai rămân sunt foarte greu, dacă nu imposibil de probat. Astfel, dacă în actuala formă, art. 301 NCP sancționează obținerea unui folos patrimonial, din postura de ordonator, atât pentru tine, rude, afini, sau alte persoane de pe urma cărora a beneficiat în ultimi 5 ani sau beneficiază într-un fel sau altul, în formula dorită se dorește utilizarea formulei foloase patrimoniale necuvenite, care îi va împiedica pe magistrați, întrucât dacă vor fi de ordin salarial, în urma prestării unei activități licite, foloasele vor fi cuvenite. În plus, ordonanța dorește să restrângă lista “incompatibilităților” la gradul doi de afinitate. Deci vor fi sancționați funcționarii care obțin foloase patrimoniale necuvenite pentru cumnații lor, spre exemplu, însă nu și cei care fac același lucru pentru prietenii lor cei mai buni, pentru amantele/amanții lor, sau pentru cei care le-au făcut favoruri personale și care așteaptă ceva în schimb.

Concluzionând, domnul Dragnea și acoliții domniei sale, susțin lupta anti-corupție. Vor doar să-i facă scăpați de aceasta pe cei care au călcat deja pe bec și să se asigure că, prin dezincriminare, astfel de “derapaje” nu vor mai fi posibile.

LEGE VS VOINȚA POPORULUI! SAU, STAT DE DREPT VS DEMOCRAȚIE!

LEGE VS VOINȚA POPORULUI! SAU, STAT DE DREPT VS DEMOCRAȚIE!

Dezbaterile pe tema “Dragnea prim-ministru”, capătă deja dimensiuni aiuristice.

Este foarte interesant acest fapt, mai ales în contextul în care, cel puțin după ce a suferit condamnarea definitivă, eu nu l-am auzit NICIODATĂ pe Liviu Dragnea pretinzând, în spațiul public, funcția de premier.

În aceste condiții, nu pot decât să remarc faptul că, pseudo-jurnalismul din România, incluzându-i și pe marii formatori de opinie, nu face altceva decât să instige la dezbinare populară, dacă nu s-a făcut deja suficientă. O componentă esențială a democrației este să accepți rezultatul unui vot neviciat, iar față de votul prezent se pot ridica cele mai puține suspiciuni de la începutul alegerilor libere de după 89. O a doua componentă, la fel de importantă, este să accepți voința majorității, chiar și atunci când rezultatul nu este pe placul tău. Fără acestea două nu poate fi vorba despre o democrație în sens real. Democrația nu este bună doar atunci când majoritatea este în asentiment cu mine. Trebuie să fie bună și atunci când nu se întâmplă așa. Continue reading “LEGE VS VOINȚA POPORULUI! SAU, STAT DE DREPT VS DEMOCRAȚIE!”