Am învățat, din experiența de viață de până acum, că e destul de rău să fii consumator final. De fapt, în piață, aceasta este cea mai nasoală calitate comercială pe care o poți avea. Când se devalorizează moneda națională, toți actorii din economie își pun imediat în acord prețurile. Când crește prețul combustibilului, la fel. Și brusc nimeni nu mai are stocuri de marfă achiziționată în condițiile anterioare de costuri. Atunci când se întâmplă invers, adică se apreciază moneda națională, sau scade prețul combustibilului, inerția prețurilor este mult, mult mai mare. Afli atunci că toți și-au făcut stocuri atunci când costurile erau mai mari. Niciodată, dar niciodată, nu am auzit un comerciant spunând că va suporta el pierderea. Ghici cine le suportă pe toate? Consumatorul final. Fiind capăt de linie el le încasează, fiind la nivel practic supapa economiei. Iar atunci când acesta este și salariat, nu poate nici reduce șocul prin creșterea veniturilor, pentru că nu prea am auzit de vreun angajator care să-ți mărească salariul pentru simplul motiv că ți-a crescut costul vieții.

Citind aceste zile despre planul PSD de a schimba radical modul de impozitare, încep să înțeleg că nu e prea bine nici să fii contribuabil. Pare tot mai rău să muncești, uneori să muncești mai mult, să-ți dorești o viață mai bună, un trai mai bun pentru familia, pentru copiii tăi. Iar să fii și corect, să-ți plătești contribuțiile, pare de-a dreptul infam. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Ca structură nu sunt în mod categoric, de dreapta. Cred în principiul întrajutorării oamenilor. De aceea formăm o comunitate. Este o chestiune care ține de umanitate, ca cei care pot mai mult să-i sprijine și pe cei care pot mai puțin. Însă, există o limită. Nu cred că cei corecți trebuie să suporte prejudiciul făcut de hoți, nu cred că cei harnici, trebuie să-i ducă în spate pe leneși, pe cei care pur și simplu refuză să muncească. Față de planul PSD îmi fac griji, la modul sincer, pentru viitor.Aceasta este prima senzație pe care o am încercând să așez cap la cap puținele, vagile, și pe alocuri, contradictoriile, detalii publice despre introducerea așa-numitului impozit pe venitul familiei/gospodăriei. În primul rând mă sperie perspectiva suplimentării aparatului de stat, care și așa este un mamut pentru economia națională, cu încă aproximativ 35.000 de noi funcționari, ale căror venituri lunare sunt anunțate la 10.000 lei, adică aproape un miliard de euro anual, cost total. Aceștia nu pot fi luați din sistem, în contextul în care ANAF are deja un deficit de personal de 3000 de locuri. Din start acest cost suplimentar nu se pupă cu gogoașa lansată public de Dragnea cum că, per total, impozitul va fi mai mic, dar va îmbrăca o altă formă. Îi comunic domnului Dragnea că minus cu minus dă plus este doar o conventie aritmetică. Nu se întâmplă la fel și în materie de buget.

În formularea argumentației mele, mă voi folosi de cele două exemple date exact de doamna Olguța Vasilescu, actualul ministru al muncii. Conform acesteia, din venitul total pe familie, care va fi supus impozitării, vor putea fi deduse, teoretic, anumite sume și a dat două exemple concrete. Poți deduce cheltuielile ocazionate de meditarea copiilor, pe cele implicate de activități extrașcolare, precum dansuri, balet, activități sportive extrașcolare. Având aceste informații, m-am gândit la ce au toate aceste activități în comun. Exact. Toate sunt activități prin care se face evaziune fiscală. De ce credeți că doamna ministru s-a declarat mulțumită și dacă va reuși să scoată din economia neagră doar 2%? Pentru că nu are de gând să dea piept cu marea evaziune, concentrându-se în schimb pe mica evaziune. Înainte de a continua, voi face două precizări importante. Liviu Dragnea, în particular și PSD-ul în general, se află într-un război deschis cu românii angajați ai corporațiilor, cu antreprenorii cinstiți, dar fără a se limita la aceștia. Se află în război cu orice român care are venituri peste medie, obținute din activități licite, o explicație probabilă fiind că ei nu pot înțelege cum se pot face bani printr-o prestație cinstită. Așa cum am mai scris, îl văd pe Liviu Dragnea ca fiind un lider foarte calculat și reținut în a-și arăta disprețul și ura, mustața servindu-i pentru a masca grimasa provocată de scrâșnirea dinților atunci când este încolțit. Cum refulează? Liviu Dragnea nu uită și este răzbunător. Acestea sunt suficiente motive care să mă facă să cred că va folosi creșterile salariale din aparatul de stat, suplimentarea personalului și scutirea de la plata impozitului pe venit a unei categorii sociale, pentru a se răzbuna pe categoriile de contribuabili enunțate mai sus, categorii care oricum sunt deja cocoșate de taxe, impozite și rate la bănci. A venit momentul răzbunării.

Întorcându-mă la subiect, orice scutire de impozit, orice cheltuială în plus, trebuie să-și aibă un corespondent în încasări noi. Precizez încă de pe acum că nu s-a făcut referire decât la veniturile pe familie de până în 2000 lei (impozit pe venit egal cu 0) , respectiv 3000 lei (impozit pe venit egal cu 10%) și că, în prezent, cota unică este de 16%, deci mai mare. Despre cele mai mari de atât nu s-a spus nimic. Și cum statul român s-a dovedit, deja, incapabil de a combate vreo formă de evaziune fiscală, ce va face? Folosind un argument aparent de bun simț, cum că vor fi posibile diverse deduceri, dar și că vor să fiscalizeze tot, ceea ce în esență, este echitabil; în calitate de contribuabil cinstit îmi doresc să se impoziteze și veniturile celor care se sustrag de la plată, vor “recupera” impozitul evazioniștilor mici, de la ceilalți contribuabili.

Și acum să explic. Doamna Olguța a afirmat că vom ajunge să cerem chitanță pentru orice, sugerând că vom cere chitanță meditatorului, instructorului de dans/balet, instructorului de înot, antrenorului sportiv și, de ce nu, proprietarului care-și dă spre închiriere unul, sau mai multe, apartamente. Dar nu e atât de simplu. Imaginați-vă că vă veți duce la meditator, instructor, proprietar și-i veți cere chitanță. Dacă nu vă va da afară direct, în mod cert vă va avertiza că veți plăti considerabil mai mulți bani, poate înspre dublul sumei acuale. Și atunci ce veți face? Veți strânge din dinți și veți renunța la himera deducerii. Nu veți mai duce nici o chitanță la fisc, nu veți mai deduce nimic, deci veți suporta în mod direct evaziunea generată de serviciul al cărui beneficiar sunteți. În același timp, cei care au venituri pe familie, declarate, sub 2000 lei nu vor fi afectați pentru că ei nu au nevoie să deducă nimic, impozitul fiind 0. Și nici cei care au venituri sub 3000 lei nu vor fi interesați de deduceri pentru că oricum ei vor plăti impozite cu 6% mai mici decât plătesc acum, prin diferența de la cota unică. Așa anticipez eu că se va întâmpla. Cei cu venituri pe familie mai mari de 3-4000 de lei, vor avea cotă de impozitare ce va crește direct proporțional cu venitul, li se vor vinde gogoși cum că vor putea deduce diverse cheltuieli, dar în realitate vor plăti ei prețul micii evaziuni. În același timp, electoratul PSD nu va fi afectat, mulți dintre prizonierii acestui partid având venituri minime declarate, sau va fi afectat într-o mică măsură, să nu uităm de măririle salariale operate în aparatul de stat.

Economia însă, va avea de suferit. Personal anticipez un nou val de migrație. Așa văd eu lucrurile acum. Repet, altfel nu există nici o explicație pertinentă despre cum s-ar putea închide bugetul? Cineva trebuie să plătească dezmățul.

Așa înțeleg și cinismul din exclamația doamnei Olguța Vasilescu, “apropos și de unde încasăm ca să mărim salariile: fiscalizăm totul”, adică de la voi, contribuabilii corecți.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s