După câștigarea alegerilor din decembrie anul trecut, liderii alianței de guvernare au invocat frecvent, în susținerea unor măsuri cel puțin discutabile, dacă nu chiar reprobabile, “milioanele” de voturi avute în spate. Mai mult, uneori au afirmat chiar, că dacă nu pun în aplicare, nu știu ce măsură, ar nesocoti milioanele de voturi ale românilor Deci nu au adoptat măsuri purtând voturile în spate, ca bază. Ci chiar s-au poziționat adăpostul acestora. Cu ce ne-am ales noi? Cu un stil de guvernare lipsit total de transparență și de bune intenții. Nu aș putea spune că am fost surprins. Să nu uităm că PSD-ul a defilat în campania electorală cu o propunere de premier secretă, iar programul de guvernare era cunoscut exclusiv de președintele Liviu Dragnea. Contextul național îl cunoaștem cu toții. Toți știm cum se realizează investițiile la nivel central și local, transparența procedurilor de acordare a contractelor publice, garantarea de șanse egale tuturor participanților, nivelul de responsabilitate și buna credință ale ordonatorilor de credite. Cu alte cuvine, cam toți știm la ce nivel al corupției se află țara. În acest context, consider că orice susținător sincer al alianței, care a și acordat acesteia votul său, și-a pus măcar o dată întrebările. Chiar mă reprezintă acțiunile acestui partid pe care l-am votat? Sunt acestea în interesul general al românilor?

Și pentru că nu prea i-am auzit opinând public în ultima vreme pe milioanele de alegători PSD-ALDE, îmi permit să le adresez eu câteva întrebări. Înainte, însă, voi trece în revistă realizările primelor luni de guvernare.

Prima realizare notabilă, este fără doar și poate tentativa de a acorda grațieri colective și de a modifica codurile penale în sensul înlesnirii făptuirii de fapte de corupție, zădărnicind practic munca procurorilor anticorupție. O scurtă istorisire. Pe surse s-a aflat despre intenția premierului Grindeanu, aflat într-o cârdășie onestă cu Florin Iordache, ministru al justiției la vremea respectivă, de a trece pe sub mână cele două ordonanțe, suplimentând ordinea de zi. Ca un resort, președintele Johannis s-a înființat prompt și a prezidat ședința de guvern din ziua respectivă, realizând după părerea mea, mutarea mandatului și îl pune pe prim-ministrul României într-o situație extrem de jenantă, arătând ca un elev nepregătit scos la tablă. Piețele din toată țara încep a se umple progresiv, culminând cu un 600.000 de oameni care protestează împotriva acestor inițiative. Între timp, noaptea ca hoții, ordonanța modificării codurilor, celebra OUG 13, este adoptată de guvern, gest care intensifică protestele. Este abrogată ulterior printr-o altă ordonanță, pentru ca ulterior, parlamentul, supravegheat atent de societate să închidă subiectul respingând prin lege OUG 13 și adoptând OUG 14. Precum hienele în așteptare, parte dintre beneficiarii cu probleme penale, au sărit și atacat OUG 14 la CCR în cadrul proceselor penale în care sunt judecați, prefigurând astfel proporțiile dezastrului ce urma a avea loc dacă OUG 13 ar fi intrat în vigoare, măcar pentru o secundă, pe partea de cod penal.

Grație scandalului legat de OUG 13, am aflat și de alte ordonanțe buclucașe ale guvernului Grindeanu, 6 și 9, prin care se suspendă pentru anul în curs unele prevederi privind cheltuirea banului public, permițând chiar depășirea bugetului asumat, dar și mai multă libertate de decizie acordată aleșilor locali, asupra “oportunității” unor investiții.

O altă grijă a coaliției de guvernare, ce nu suportă amânare, este legată de grațierea unor pedepse, intenționata ordonanță de urgență în această materie căpătând între timp forma unui proiect de lege, care suferă în parlament amendamente aiuritoare. Spre exemplu, domnul Șerban Nicolae, președintele comisiei juridice din senat, vrea să-i grațieze pe “cei corupți”, pentru că nu e normal ca aceștia să stea câte trei în pat, în condiții insalubre și de igrasie. În plus, tot pentru remedierea supraaglomerării din penitenciare, domnul Nicolae vrea să grațieze și pedepsele inclusiv pentru faptele, prevăzute în proiectul de lege, comise nu doar în timp ce eu scriu, ci chiar timp de 30 de zile de la publicarea în M Of, adică până la intrarea în vigoare. Meritul acestor amendamente este acela că, în sfârșit, domnul Șerban Nicolae, membru de vază în PSD, a ridicat cortina, lăsându-ne să vedem care sunt, de fapt, beneficiarii reali ai acestui proiect al grațierilor colective.

În domeniul măsurilor sociale, prestația guvernului este cel puțin confuză. În nici un caz nu transmite siguranță, stabilitate. Aflăm că se acordă funcționarilor publici un spor de 50% din salariu, pentru risc și solicitare neuropsihică, dar în același timp același spor li se reduce de la 20% la 5% inspectorilor de la Antifraudă. Doamna Olguța Vasilescu, ministrul muncii, anunță dublarea salariilor sub 4000 de lei și majorări semnificative (cu 45%) ale celor de până la 6000 de lei, pentru ca apoi să rectifice și să spună că vor fi făcute aceste majorări în decursul celor 4 ani de guvernare. Mai mult, măsurile, deși anunțate deja, sunt condiționate de un plafon ce nu poate fi depășit. Se anunță tot felul de prime, de tichete cadou, bani de concedii. Practic, fără număr de la guvern, lăsând impresia că bugetul de stat este un sac fără fund. Trei aspecte elementare trebuie să-și însușească orice cetățean despre bugetul de stat. În primul rând, cheltuielile bugetare sunt într-o strânsă legătură cu veniturile, adică depind de acestea. În al doilea rând, în condiții de venituri anuale similare, dacă se cheltuie mai mulți bani într-un domeniu ( spre exemplu se dublează fondul de salarii în zona bugetară), trebuie să-i scazi din alte domenii, infrastructură, educație, sănătate, sau alte servicii publice, ori să crești existentele sau să introduci taxe și impozite noi. Iar în al treilea rând, legat de punctul doi, când cheltuielile depășesc veniturile, statul face împrumuturi. Însă de plata acestora se ocupă cealaltă parte a statului. Adică noi, cetățenii.

Deloc neglijabil este și faptul că guvernul actual a anulat niște măsuri ale precedentului guvern. Printre acestea, două mi se păreau cel puțin de bun simț. Spre exemplu, fostul guvern a decis ocuparea posturilor de director în instituțiile de învățământ în urma promovării unui examen. Personal nu știu ce viciu i-aș putea găsi unei astfel de măsuri. După instalarea guvernului Grindeanu, această măsură a fost anulată, iar foștii directori, cei care au picat, sau nu s-au prezentat la examene, au fost repuși pe funcție. Ce autoritate are în fața colegilor și a elevilor, un director care nu s-a prezentat, sau a picat examenul pentru post? La fel se întâmplă și prin spitale. Fostul ministru al sănătății, a stabilit niște criterii mai exigente privind numirea managerilor de unități medicale, parlamentul a respins ordonanța ce le cuprindea. Iar acum, după consultări lipsite de transparență cu propriii consilieri, ministrul sănătății numește direct managerii unităților medicale, pe criterii netransparente, uneori lăsându-i siderați pe colegii acestora.

La capitolul reacție publică, alianța de guvernare prin liderii ei, a dezinformat și mințit fără să clipească și a organizat câteva contramanifestații de partid, în cadrul cărora oamenii au fost aduși cu arcanul, li s-au pus în brațe pancarte STAS realizate la partid, li s-au ținut discursuri, pe care îmi rezerv dreptul să nu le comentez, și li s-au difuzat în boxe până la obsesiv, melodii naționaliste.

Mi-aș dori sincer ca milioanele de alegători PSD-ALDE să-și spună opiniile față de fiecare dintre acțiunile guvernului enumerate mai sus. Le consideră ca fiind parte din contractul social pe care l-au făcut în momentul votului? Se consideră reprezentați de acest parlament? Trăim cumva realități paralele?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s