Dezbaterile pe tema “Dragnea prim-ministru”, capătă deja dimensiuni aiuristice.

Este foarte interesant acest fapt, mai ales în contextul în care, cel puțin după ce a suferit condamnarea definitivă, eu nu l-am auzit NICIODATĂ pe Liviu Dragnea pretinzând, în spațiul public, funcția de premier.

În aceste condiții, nu pot decât să remarc faptul că, pseudo-jurnalismul din România, incluzându-i și pe marii formatori de opinie, nu face altceva decât să instige la dezbinare populară, dacă nu s-a făcut deja suficientă. O componentă esențială a democrației este să accepți rezultatul unui vot neviciat, iar față de votul prezent se pot ridica cele mai puține suspiciuni de la începutul alegerilor libere de după 89. O a doua componentă, la fel de importantă, este să accepți voința majorității, chiar și atunci când rezultatul nu este pe placul tău. Fără acestea două nu poate fi vorba despre o democrație în sens real. Democrația nu este bună doar atunci când majoritatea este în asentiment cu mine. Trebuie să fie bună și atunci când nu se întâmplă așa.

Dezbaterea a fost dusă în direcția unei ipotetice opțiuni a președintelui Johannis, de a alege între voința poporului, care ar fi fost manifestată în sprijinul domnului Dragnea pentru funcția de premier, și a respecta legea, întrucât conform legii de organizare a guvernului României (Legea 90/2001), la art. 2 se precizează că “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale …“.

Voi sublinia în câteva puncte motivele pentru care consider că această dezbatere este falsă.

  • În primul rând, statul român este un stat de drept, adică în România guvernează principiul supremației legii. În alte cuvinte, asta înseamnă că președintele nu are opțiunea de a decide între voința poporului și respectarea legii. Respectarea legii este imperativă pentru toți subiecții ei. Iar o lege este opozabilă din momentul în care a fost publicată în Monitorul Oficial până când este abrogată în totalitate, sau în parte. Astfel, Klaus Johannis, riscă suspendarea, nu în cazul în care ar refuza nominalizarea lui Liviu Dragnea pentru postul de prim-ministru, ci în cazul în care îl va nominaliza prin încălcarea legii.
  • S-a mai zis că, deoarece această interdicție apare doar într-o lege, care este inferioară din punct de vedere al autorității constituției, și nu este prevăzută expres în Constituția României, președintele ar trebui să-l nominalizeze în concordanță cu prevederile constituționale. Orice jurist cunoaște faptul că în constituție sunt consfințite principiile fundamentale în baza cărora se va construi întreg cadrul legal. Astfel, orice lege aflată în vigoare, care nu conține prevederi ce contravin constituției, este valabilă și opozabilă tuturor.
  • S-a mai făcut vorbire despre un posibil pretins “conflict constituțional”, ce ar putea conduce chiar la suspendarea președintelui, în cazul în care acesta refuză să-l nominalizeze pe Liviu Dragnea ca premier. Fals. Conflictul constituțional apare în cazul prevederilor constituționale care lasă loc de interpretare, situație în care este cerut un punct de vedere curții, singura autoritate în domeniul constituțional. Or, în cazul de față, textul constituției este fără echivoc, nu lasă loc de interpretare. Conform articolului  după consultări cu partidele parlamentare, președintele nominalizează un prim-ministru. Cât timp, din punct de vedere constituțional, nominalizarea este o prerogativă a președintelui, acesta nu poate fi motiv de suspendare. Președintele României poate fi suspendat doar conform articolului 95 al Constituției României, pentru  “săvârșirea unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dar numai după consultarea Curții Constituționale, același articol. Or, întrucât, așa cum am arătat mai sus, nu este vorba despre o încălcare a constituției, ci de o împlinire a prevederilor acesteia, Curtea Constituțională nu poate da un aviz pozitiv. Iar avizul curții este imperativ în acest caz, întrucât reprezintă singura autoritate în materie de interpretare a constituției.
  • Se spune și că duminică s-a votat masiv pentru formula Liviu Dragnea-premier. Precizez că votul popular majoritar a fost exprimat în favoarea candidaților PSD, pentru accederea acestora în parlament și, eventual, pentru ca aceștia să compună guvernul. Liviu Dragnea a fost pe buletinele de vot dintr-o circumscripție electorală din județul Teleorman, unde a fost votat de un anume procent de alegători, dar nici acolo în mod uninominal, împărțind voturile cu ceilalți membri PSD de pe listă. Am curajul să pariez că, dacă ar fi candidat, spre exemplu într-un colegiu din București, unde tot PSD-ul a câștigat, Liviu Dragnea ar fi tras în jos procentele partidului, dacă nu le-ar fi compromis de-a dreptul. Concluzie, nu tot electoratul PSD este în acord cu o conduită penală. Nu în ultimul rând, PSD-ul nici măcar nu a defilat în campanie cu vreo propunere de premier, deci presupunerea că votul masiv dat a fost în favoarea acestei formule, Liviu Dragnea-premier, nu are susținere.

Prin urmare, președintele Johannis este ținut de lege să nu-l nominalizeze pe Liviu Dragnea premier, nu de propriile criterii de integritate. Populația nu este consultată în materie de legalitate și nici nu poate da dezlegare de la respectarea și împlinirea legii. Nu are prerogative în acest sens.

Observ că se aruncă vina pe electoratul PSD, desconsiderându-l și aducându-i-se inclusiv insulte. Eu văd altfel lucrurile. Eu consider că pentru votul de anul acesta, atât cel de la locale, cât și cel de duminică, vinovați sunt ceilalți, pentru că nu au putut demonstra în 26 de ani că există totuși alternativă la PSD. Și acesta este pariul USR-ului, care s-a bucurat de susținerea unui procent important din electoratul prezent la vot. Să demonstreze că se poate și altfel. Dacă electoratul PSD ar fi fost constant de-a lungul timpului, timp în care țara ar fi mers prost cu PSD și bine cu ceilalți, poate i-am fi putut blama pentru această opțiune irațională. Însă, cât timp electoratul PSD-ul a crescut, cuprinzând și alte categorii sociale și de vârstă, este clar că, ori oferta PSD este convingătoare, ori nu există alternativă mai bună. Tot partidele vechi sunt vinovate și pentru absenteismul mare la vot. Pe lângă, deja obișnuiții miserupiști, care au întotdeauna ceva mai bun de făcut decât a merge la vot, există și un număr impresionant de cetățeni cu drept de vot care susțin că nu merg la vot pentru că nu au cu cine. Putem să-i blamăm? Eu zic că nu prea avem argumente. Pe la guvernare s-au plimbat toate combinațiile posibile și imposibile ideologic, rezultatul a fost același. Subminarea economiei de către cei sus puși și viață de coșmar pentru contribuabilul cinstit. Această masă absenteistă greu va mai putea fi convinsă să se exprime electoral din nou. Tot referitor la subiect, ne-a sunat bine în urechi în urmă cu doi ani când, Victor Ponta afirma că,”Poporul nu greșește niciodată“, referindu-se la electoratul care l-a preferat pe Klaus Johannis în locul lui. Se pare că astăzi, când poporul a ales invers, a greșit.

Câteva vorbe și despre refuzul PSD de a participa la consultările stabilite de președintele Johannis pentru săptămâna aceasta. Refuzul a fost prezentat într-o manieră decentă și argumentat corect.Să încercăm să nu ne pierdem obiectivitatea. Pretindem de la PSD să respecte legea și constituția, dar când alții o dau de gard, cum a făcut-o în această situație președintele, uităm aceste principii. Conform articolului 103 din Constituția României, în vederea nominalizării unui prim-ministru, președintele cheamă la consultări partidele reprezentate în parlament. Or, astăzi, până la convocarea noului parlament, suntem sub legislatura veche, legislatură în care USR-ul și PMP-ul nici măcar nu sunt reprezentate.

Pe această temă, l-am auzit la Europa FM pe Vlad Petreanu, co-realizator al emisiunii Deșteptarea, prezentând gestul lui Dragnea ca fiind ostentativ și reprezentând “o flegmă” pe invitația președintelui. Să nu-l facem pe împricinat mai negru decât este, doar de dragul de a ne manifesta indignarea și de a crea tensiune în rândul populației.

Demonstrezi că ești o persoană democratică atunci când accepți rezultatul care nu-ți convine. O spune o persoană care, de când votează, nu a avut niciodată satisfacția de a vota câștigătorul.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s