Deputații dezbat astăzi legea RCA. În scandalul iscat de prețul exagerat al polițelor RCA, dar și de modul defectuos în care acestea sunt concepute la momentul de față ( pe vehicul și nu pe șofer), am auzit mai mulți oameni de stat susținând că statul nu poate interveni și plafona prețul polițelor, întrucât așa ceva nu este permis într-o piață liberă. Ceea ce este în esență corect. Într-o piață liberă, nu există constrângeri în formarea ofertei și nici a cererii. Acestea își au izvorul una în cealaltă.Haideți să vedem în ce măsură se încadrează în această definiție asigurarea obligatorie de răspundere civilă. Răspunsul se află în însăși denumirea poliței. Este OBLIGATORIE. Ceea ce înseamnă că statul, reprezentat prin legiuitor, a intervenit decisiv în modul în care se formează cererea.

Nevoia de circulație pe drumurile publice în regim individual și particular, îl determină pe “client” să ia decizia de a-și achiziționa un autoturism, domeniu în care piața este într-adevăr liberă. Însă autoturismul vine la pachet cu un accesoriu obligatoriu prin lege, anume asigurarea RCA. Astfel nevoia clientului de a se asigura, este înlocuită de obligația de a o face. Prin această intervenție, statul a creat un dezechilibru potențial între cerere și ofertă, dezechilibru pe care în mod logic, trebuie să-l contrabalanseze prin alte măsuri . Eu nu contest decizia statului de a-și asuma responsabilitatea în ceea ce privește acest tip de asigurare în locul clientului,  chiar o găsesc necesară. Însă, dată fiind constrângerea pe care o suferă cererea în acest domeniu, deținerea și utilizarea unuia sa a mai multor autovehicule fiind necesară, indispensabilă în unele cazuri, desfășurării activităților particulare, economice, comerciale, etc, chiar și în absența unor înțelegeri de tip cartel între companiile de asigurări, tot există riscul apariției unor creșteri de preț nejustificat de mari, că doar, într-o piață liberă, nu-mi spune nimeni la ce preț să-mi vând serviciile. Un exemplu de piață liberă îl reprezintă polițele facultative CASCO. Acolo într-adevăr cererea nu suferă constrângeri din exterior, ci izvorăște doar din nevoia de a fi asigurat. Dacă prețul polițelor CASCO crește, scade numărul clienților, fiecare fiind liber să-și evalueze riscul de daună în raport cu costul anual al poliței. Ceea ce nu se poate întâmpla în cazul RCA.

În concluzie, întrucât polițele RCA se vând într-o piață reglementată, statul nu doar că este îndrituit să țină prețul polițelor sub control, dar are chiar obligația de a o face.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s