Din nefericire, pe foarte mulți dintre semenii noștri nu-i leagă un sentiment al aparteneței față de proprietatea publică. Cei mai mulți dintre cei care aruncă gunoaie pe jos, sau se dedau la alte acte ce au repercusiuni negative asupra bunului public, nu procedeaza în același fel la ei acasă sau cu bunurile personale. Deci nu ține de o percepție diferită ci de o nesocotire a bunurilor ce nu le aparțin în mod direct. La fel se întâmplă și cu votul dat penalilor.

În același fel se întâmplă și cu superficialitatea, ca să nu-i spun reaua intenție, manifestată cu ocazia exercitării votului, prin acordarea acestuia unui penal. Sunt convins că altele ar fi rezultatele dacă fiecare alegător ar trata cu maximă seriozitate acest gest. Spre exemplu duminică, așteptând la rând să votez, l-am obervat pe unul dintre consătenii mei, jumătate lucid, cum glumea cu prietenii pe seama prezenței în secția de votare zicând, acompaniat de un zâmbet tâmp: “aici nu e muzică, dans… era mai bine acolo ( probabil vreun local din care plecase, în mod categoric din prea plinul lui de conștiință, pentru a-și exercita votul)”. Dacă le-am oferta, celor 70% alegători care l-au reconfirmat pe arestatul Cherecheș, un infractor pentru a le face diverse lucrări prin casă, făcându-le cunoscut și faptul că acesta a fost prins în flagrant furând de prin casele vecinilor, câți credeți că l-ar mai tocmi? Niciunul. Totuși nu au identificat nici o problemă să-l lase pe arestatul Cherecheș să gestioneze banul public. Adică banul lor, pe care cei mai mulți dintre ei, îl strâng și dau cu dificultate an de an. L-ar fi pus ei oare administrator peste bunurile personale? În mod categoric nu. Însă, întrucât nu au capacitatea de a înțelege că puțin din bunul public le aparține și lor, l-au pus administrator peste acesta. Iar la urma urmei, ce ar fi trebuit să decidă Tribunalul Maramureș marți, când a judecat cererea acestuia de eliberare din arest? Dacă populația l-a cerut pe Baraba, căci tot s-a comparat Cherecheș cu Isus Hristos când a fost arestat  în săptămâna patimilor, ce trebuia să decidă judecătorul? Din fericire, Tribunalul Maramureș nu a fost Pilat și l-a păstrat în arest pe infractor. DNA-ul, legea și actul de justiție în final, nu pot conduce țara. Complementar, la intervale regulate de timp, noi, alegătorii, avem votul ca instrument de selecție. Votându-i pe penali, dăm o mare palmă justiției.

Personal sunt dezamăgit de rezultatele alegerilor de duminică. Mi s-a părut un vot împotriva bunului simț și în anumite ocazii împotriva rațiunii.

Premergător procesului electoral, jurnalistul Cătălin Tolontan, împreună cu echipa lui de la Gazeta Sporturilor ( apropo, pentru cei care susțin că “ei nu pot face mare lucru”, Gazeta Sporturilor este o publicație sportivă, așa cum îi spune și numele), prin anchete jurnalistice de excepție, au devoalat corupția din sistemul medical. Acel sistem medical unde corupția  ucide la propriu. Acolo unde, cei implicați știau și au acceptat cu discernământ deplin și fără remușcări că faptelele lor, nu ar putea suprima vieți, ci chiar le suprimă.

Am văzut cu toții și modul în care sunt protejați corupții de către partidele politice tradiționale, cum parlamentarii fac scut între aceștia și justiție, sau cum încearcă să ne convingă de faptul că proasta gestionare a banului public este întâmplătoare, este rezultatul unor gafe ale funcționarilor (și ei sunt oameni), și nicidecum nu are legătură cu o eventuală șpagă ce s-ar ascunde în spate. Chiar în aceste momente, atât prin acțiuni perverse la Curtea Constituțională, dar în mod special în parlament se pune la cale dezincriminarea abuzului în serviciu. Dacă acest demers va merge până la capăt, DNA-ul își va pierde cele mai importante competențe legale, majoritatea corupților vor scăpa cu banii, iar noi vom fi cei care plătesc această factură. Și nu e deloc mică. Prețul este nivelul nostru de trai tot mai scăzut. Din acel moment DNA-ul va mai avea la dispoziție doar flagrantul, îi va mai putea prinde doar pe cei mai tupeiști dintre corupți, pe cei care încă mai iau șpaga în mod tradițional, “în mână”.

Miercuri, cu două zile în urmă, Senatul a respins cererea de reexaminare a președintelui Johannis pe legea statutului aleșilor locali și a retrimis-o spre promulgare în formularea inițială. Asta înseamnă că primarii și consilierii județeni condamnați definitiv la închisoare, dar cu suspendarea condiționată a executării, își pot exercita în continuare mandatele.

Punând cap la cap cele de mai sus cu faptul că votul de duminică a respins schimbarea, PSD și PNL luând undeva la 65% din primăriile și consiliile din țară, ce concluzie putem trage? Că situația este sub control, că suntem mulțumiți de modul în care este administrată țara și că nu ne mai deranjează pierderile de vieți omenești de care se face vinovată corupția actualului sistem.

Este drept că în multe zone din țară oferta nu a oferit prea multe opțiuni, alegatorii fiind puși în fața acelorași opțiuni, dar nu înțeleg ce s-a întâmplat în București, acolo unde  s-a strigat cu patos în stradă ” Corupția ucide!” și ” Vrem schimbarea clasei politice!”. Pentru o perioadă de timp, chiar am crezut că s-a conștientizat efectul extrem de nociv al corupției față de societate. În București, atât la primăria generală, cât și la cele de sector, a existat alternativa venită din societate. Pe fiecare buletin de vot  ( mai puțin la funția de primar al sectorului 5) s-a găsit un reprezentant al Uniunii Salvați Bucureștiul, oameni care nu au făcut politică și care s-au alăturat unei mișcări nou înființate. De ce au fost preferați susținătorii corupției în defavoarea acestor necunoscuți? De ce nu le-au dat bucureștenii o șansă? Sunt întrebări la care sper sa găsim un răspuns înțelept până nu e prea târziu. Adică până la alegerile generale din această toamnă.

Până atunci, Cătălin Cherecheș a devenit simbolul noii corupții, aceea acceptate de cei mulți. Să sperăm că nu va deveni simbol național în toamnă.

Nu poți cere schimbarea clasei politice și apoi să nu participi la procesul electoral.

PS: am ales această imagine pentru asemănarea dintre doamna cu coasa și domnul cu sapa. E un simbol puternic.

PSS: presupun că cei care nu s-au prezentat la vot duminică erau deja prinși de iminența Campionatului European de Fotbal și de aprovizionarea cu bere și semințe.

Hai România și dacă mai e posibil, deșteaptă-te române!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s