În anul 2015 am continuat ceea ce începusem în 2014, adică să scutesc pe cât posibil autoturismul de solicitantul trafic bucureștean, uzând de alternativa mersului pe jos, cumulată cu rare incursiuni prin mijloacele de transport în comun.

Am reușit să totalizez un număr de 2223 Km ca pieton, dublând practic numărul celor parcurși în 2014.

overall_summary

Viața de pieton, nu este întotdeauna una fericită, mai ales în frumoasa noastră capitală, unde foarte mulți concetățeni sunt atat de absorbiți de graba în care se află, încât uită că, în afară de ei, mai există și alți titulari de drepturi civile. Astfel, uneori ajungi să fii stropit din cap până în picioare, sau în timpul iernii trec zile bune până ce trotuarele sunt curățate măcar parțial de zăpadă. Alteori se întâmplă să nu ai loc de trecere pe trotuar din cauza mașinilor parcate care-l blochează complet. Se întâmplă să fii claxonat pe trotuar, sau mai rău, chiar să fii lovit ușor peste picioare, dacă insiști în a-ți vedea de drum. Da, știu, am mai auzit-o pe asta. Este vorba despre puțină înțelegere față de șoferi. Este de bun simț ca tu, pietonul care circuli pe trotuarul care-ți este destinat exclusiv, să te dai în stânga sau în dreapta pentru a face loc unui șofer grăbit care circulă în spatele tău. Nici trecerile de pietoni nu-ți mai garantează integritatea fizică, mașinile apropiindu-se tot mai amenințător de tine, pentru a te stimula să eliberezi cât mai repede calea de rulare.

Am constatat în această perioadă de timp că autoritățile locale nu încurajează deloc transportul alternativ celui cu autoturismul privat. Mersul pe jos este plăcut, însă drepturile pietonilor sunt inferioare drepturilor șoferilor. Nici bicicleta nu reprezintă o opțiune mai fericită în București, majoritatea pistelor pentru acestea fiind făcute ori în bătaie de joc, ori doar pentru a apărea în statistici. Cât despre transportul în comun pot spune următoarele. Tramvaiele sunt dese ori blocate de autoturisme ale căror șoferi sunt mai grăbiți decât noi ceilalți. Din acest motiv mi s-a întâmplat în repetate rânduri să parcurg pe jos și până la 8-10 stații ale tramvaiului 5, ajungând astfel la destinație, fără să fiu depășit de unul dintre ele. Metroul, la orele de vârf este supraaglomerat, trebuind să aștepți sa treacă și până la 3-4 garnituri până la a-ți găsi un locșor.

Cu toate acestea, mersul pe jos rămâne, în opinia mea, cea mai bună variantă de deplasare în București. Cel puțin pentru cei care își au locul de muncă la mai puțin de 5 Km de casă. Este un bun antidot la sedentarism, reduce tensiunea și stresul generate de mersul în coloană, iar la orele de vârf, timpul alocat nu este mult mai mare.

Obiectivul meu pentru anul 2016. Cel puțin același număr de km parcurși pe jos.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s