Am urmarit discursul tinut luni in parlament de catre Elena Udrea. Aceeasi doamna care, cu doar cateva luni in urma, ni se recomanda pe afise electorale de diverse dimensiuni, intr-o tinuta sexy,  ca fiind “buna” pentru Romania. A negat constant conotatia ostentativ sexuala a sloganului si in general a modului in care a inteles sa se promoveze pentru ocuparea celei mai inalte functii in stat, simuland ca nu cunoaste semnificatia conventionala a termenului buna, atunci cand acesta descrie o persoana de sex feminin.

Ajunsa acum in fata colegilor ei parlamentari, doamna Udrea a citit un discurs in care a alternat intre a se victimiza ( nimeni nu a mai trecut prin aceasta vanatoare), a critica justitia si sistemul arestului preventiv, si a se juca cu imaginatia auditoriului. A inceput prin a-si mustra colegii pentru ca au admis si arestarea ei preventiva, considerand ca fiind suficienta incuviintarea cercetarii penale. Le-a explicat inca o data cum este cu justitia, cu libertatea, cu separatia puterilor in stat, cu imixtiunea unei puteri in activitatea alteia. Apoi, le-a descris acestora, cu lux de amanunte, experienta-i personala in arestul capitalei. A facut-o intr-un mod destul de plastic. Chiar va recomand sa va imaginati ce a fost in mintea colegilor ei parlamentari cand au aflat ca doamna cea buna pentru Romania a fost dezbracata, deposedata de sutien si ca a avut parte de o “cabina” de dus cu vedere de peste tot. Le spune apoi ca ar fi vrut sa vina incatusata in Parlament pentru a le oferi ocazia sa-i vada si sa-i atinga catusele.

Aflam apoi ca doamna Udrea a avut oportunitatea de a cunoaste in perioada arestului doua femei extraordinare. arestate preventiv, la gramada cu alte 10 persoane ( nedefinite dpdv sexual – manifestarile sexiste se sanctioneaza doar daca sunt in sensul masculin-feminin, nu si invers). Urmeaza o descriere a situatiei acestor doua doamne care si-n in opinia mea s-ar putea afla acolo ca musca’n lapte. Aflam despre acestea ca lucreaza la contabilitatea unei societati acuzate de evaziune fiscala si ca, desi nu sunt un pericol pentru societate, necomitand fapte abominabile, neputand influenta dosarul in care sunt implicate, neavand beneficii uriase de pe urma presupuselor fapte de care sunt acuzate, se afla in arest de doua luni. Apoi, tot domnia sa ofera si cheia pentru descifrarea acestei enigme. Spune despre cele doua ca ” sunt oameni obisnuiti”. Acesta este amanuntul care face diferenta.

Daca se vor dovedi adevarate, faptele pentru care este acum anchetata doamna Udrea, o pun intr-un contrast perfect cu doamnele prezentate anterior. Din postura de presedinte de partid, de mana dreapta a fostului sef al statului, de fost ministru si actualmente deputat, intr-o administratie susceptibila de a fi corupta cap-coada, am putea admite cu totii ca doamna Udrea dispune de cam toate mijloacele pentru a influenta dosarele in care este implicata. A avut si are beneficii uriase de pe urma presupuselor fapte de care este acuzata si cu toate astea se afla in arest la domiciliu, in ciuda multiplelor capete de acuzare ce planeaza asupra sa. Si sustine in conditiile acestea ca, persoana ei, este tinta unor abuzuri din partea procurorilor.

Le plange de mila arestatilor preventiv, criticand aspru institutia in sine, facandu-si totusi mea culpa pentru faptul ca se afla printre cei care au pus umarul la actualele coduri , penal si de procedura penala. Ce sa mai, ne da tuturor un nou exemplu de ales al statului care nu are habar de nimic din ceea ce inseamna viata pentru omul de rand.

Acestea sunt conditiile in care stau in arest oamenii obisnuiti, care au si particularitatea de a fi infractori prinsi. Si daca aceasta pledoarie venea din partea unei Elena Udrea fara vocatie penala, m-ar fi interesat si pe mine. Dar acum o privesc cu raceala in suflet. Da, sunt de acord ca regimul de detentie nu trebuie sa ii dezumanizeze pe detinuti, rolul acestuia fiind, pe cat posibil, sa-i redea societatii reabilitati. Pe doamna Udrea o intereseaza masura arestarii preventive exclusiv pentru ca a devenit ea insasi subiectul acesteia. Este ca si cum Ceausescu ar fi fost nevoit la un moment dat sa stea la coada pentru alimente si apoi s-ar fi plans de aceasta situatie.

Doamna Udrea deplangea lipsurile la care a fost supusa in arestul politiei capitalei. Sunt o multime de oameni care traiesc, in stare de libertate si ale caror geamuri de la casa nu se inchid cum trebuie, care au peretii casei scorojiti, iar spitalele sunt pline de bolnavi de pneumonie sau meningita. Exista foarte multi oameni saraci care nu au casele electrificate, ce sa mai vorbim despre prezenta unui uscator de par. Asa cum s-a mai spus deja, arestul politiei capitalei nu este o camera de hotel, deci nici dotarile nu pot fi aceleasi.

Punctul de cel mai mare efect din discursul Elenei Udrea a fost trezirea spiritului legislativ. Am vazut-o cum planifica alaturi de colegii ei parlamentari modificari de coduri, de legi, lasand impresia ca nu realizeaza ca la momentul de fata viitorul si activitatea domniei sale sunt legate mai mult de penitenciar decat de parlament.

“Cei care reformeaza clasa politica, trebuie sa fie cetatenii prin votul lor. Justitia trebuie sa functioneze ea insasi cu respectarea legii si fara a se concentra pe rolul salvator al unei singure persoane, sau al unei singure institutii” – Elena Udrea

Eu unul nu am auzit pana acum, plangeri cum ca s-ar fi facut justitie fara respectarea legii. Iar daca vorbim despre lacunele existente in majoritatea legilor ce constituie cadrul legal al Romaniei, acestea exista prin culpa guvernantilor si a parlamentarilor, echipe din care a facut parte suficient de multa vreme insasi domnia sa. Legile adoptate intr-un parlament de amatori, asa cum este legislativul Romaniei, au rolul de a complica procesele si nu de a le simplifica. Incapacitatea legiuitorului de a prevede toate situatiile posibile ce trebuie reglementate, are drept efect complicarea existentei celor care o respecta si oferirea de parghii noi celor care o eludeaza. Faptul ca uneori, parlamentarii cad victime acestui sistem legislativ abuziv, reprezinta doar reversul medaliei. Insa ceea ce vrea sa transmita doamna Udrea, pe un ton vizibil iritat, este ca DNA-ul trebuie sa-si ia mana de pe clasa politica si s-o lase pe mana alegatorului mult limitat in ceea ce priveste masurile sanctionatorii. Cum poate reforma cetateanul clasa politica atunci cand la fiecare patru ani i se pune in fata un carton diferit, dar care cuprinde aceleasi fete de care s-a saturat? Sau cand legea partidelor politice face aproape imposibila aparitia unor noi formatiuni?

Daca tot sunt rupti de realitatile in care traim noi, oamenii obisnuiti, ar fi o idee sa le dam posibilitatea sa guste macar putin din aceasta viata dificila pe care unii dintre semenii nostril o traiesc.

Spre exemplu sa traiasca si ei pentru macar un an intr-o casa fara curent electric, localizata pe o ulita neamenajata, fara apa curenta, canal sau masina de lux. Sa petreaca o iarna cu ratie de lemne pentru incalzirea la soba. Sa se trezeasca dimineata la ora 4 pentru a lua microbuzul spre locul de munca aflat intr-un oras din apropiere si sa se intoarca acasa dupa apusul soarelui. Poate in acest mod se vor gandi de doua ori inainte de a fura sansa altora de a avea un trai decent.

Nici diversiunea cu care ne-am obisnuit nu-i lipseste acestui discurs. Fara sa faca referire la aspectele penale identificate in desfasurarea, deja celebrei, galei Bute, Elena Udrea se vede urmarita de procurori pentru ca l-a adus pe Bute sa boxeze in Romania. Conform spuselor acesteia, procurorii au realizat ca si-au gresit vocatia si au inceput sa faca analize de oportunitate economica a unor evenimente organizate de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale.

“Am fost dusa in arestul politiei  capitalei, verificata la sange si dezbracata. Mi-au luat sutienul si am fost dusa intr-o camera de trei pe trei metri in care erau 4 paturi, cate doua suprapuse. Apa calda, era doar dimineata si noaptea. Iar WC-ul era de tip turcesc, fara usa, dotat insa cu un dus pe care-l foloseam ca sa tragem apa. Atunci cand nimeni nu-l folosea, puneam un pet pe post de capac, ca nu cumva sa vina sobolanii. Peretii erau scorojiti, geamul nu se inchidea cum trebuie si era curent. Daca te spalai pe cap, nu aveai acces la fohn ca sa te usuci, ceea ce-ti dadea sanse minim la o raceala, daca nu cumva chiar la pneumonie sau meningita.” – Elena Udrea

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s